Toți filozofii vor să rezume toată existența la niște esențe ale căror legi le cunosc ușor și pe urmă spun că știu totul.
N-au cunoscut ideea de persoană. Mântuirea e a persoanei, nu a esenței. Ce mă interesează pe mine că e mântuită esența umanității?
Pe mine mă interesează să mă mântuiesc eu, tatăl meu, copilul meu, prietenul meu… ca persoane…
Esența nu este decât în persoane. Creștinismul a adus ideea de persoană și prin aceasta ideea de mântuire.
Occidentul n-a priceput lucrul acesta…
Acolo creștinismul a mers într-o lume ieșită din barbarie.
Un teolog reformat spunea: „la noi, creștinismul a intrat într-o lume ieșită din barbarie și ne-a învățat atât: să nu ucidem, să nu furăm…”
Pe când în Orient, a venit într-o lume foarte rafinată, care văzuse că toate filozofiile și culturile lor anterioare nu-i satisfac pentru că nu se descoperise valoarea persoanei, valoarea fiecărui om ca persoană.
În Răsărit au rămas acestea și de aceea, la noi, chiar în poporul nostru, care a păstrat creștinismul originar, creștinismul de la început… Îl vedem peste tot pe Dumnezeu!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.